Proiectul Nabucco, de transport al gazelor caspice spre Europa, ar putea fi îngropat oficial luna viitoare. În plus, ruşii au scos România de pe harta South Stream. Proiectul gazoductului Nabucco, care permitea, printre altele, reducerea dependenţei României de importurile de gaze ruseşti, ar putea fi abandonat definitiv în această vară. Informaţia apare într-un raport publicat de agenţia rusă de ştiri Itar Tass, preluată de presa bulgară. O decizie ar putea fi anunţată la sfârşitul lui iunie, informeazărtv.net.
Ştirea despre abandonul proiectului Nabucco este vehiculată de cercuri de afaceri de la Londra. Potrivit sursei citate, proiectul va fi abandonat din cauza schimbărilor de pe piaţa globală a gazelor naturale. Agenţia rusă mai aminteşte şi că giganţi energetici precum BP s-au retras din proiect.
După ani de zile în care a bătut pasul pe loc, proiectul Nabucco a fost modificat, din cauza poziţiei Turciei, care susţine, pe teritoriul său, un proiect concurent, dar şi al problemei surselor de gaz. Acum două săptămâni, consorţiul Nabucco a prezentat oficial proiectul Nabucco West (un gazoduct cu o lungime de doar 1.300 km-mai puţin de jumătate din lungmea proiectului inţial), proiect care presupune o conductă de gaze ce va traversa doar Bulgaria, România şi Ungaria, până în Austria, excluzând Turcia.
Cei care trebuie convinşi de utilitatea noului Nabucco sunt azerii, care deţin, la Shah Deniz, care dezvoltă unul dintre cele mai mari zăcăminte de gaze din lume. Azerii au mai multe variante pentru a-şi duce ţiţeiul spre Europa (conducta Trans Anatoliană TANAP, susţinută de Turcia, sau proiectul TAP, gazoductul trans-adriatic, de care ar fi interesate nume mari, ca Enel, Statoil şi E.On Rurhragas.
Pe de altă parte, România ar putea fi exclusă şi din orice calcule referitoare la proiectul concurent South Stream, ştiut fiind până acum că proiectul rusesc presupunea şi o deviaţie prin România. Gazprom a anunţat braţul nordic al South Stream (spre Austria) ar putea să nu mai fie construit. Conducta ar urma să plece dinspre litoralul estic al Mării Negre, prin zona comercială turcă, urmând să ajungă la suprafaţă în zona portului bulgăresc Varna. Apoi, gazoductul va trece prin Bulgaria, Serbia, Ungaria şi Slovenia, până în nord-estul Italiei. Derivaţii ale conductei au urma să apară spre Grecia, Croaţia şi regiunea Srspka, în Bosnia Herţegovina.