Strategia energetica a Romaniei pentru anii 2007 - 2020, revizuita pentru perioada anilor 2011 - 2020, va avea 78 la suta efecte de mediu pozitive si doar 22 la suta efecte negative, sustine evaluarea de mediu facuta publica de Ministerul Mediului si Padurilor.
In momentul aprobarii, prin HG 1069 / 2007, Strategia energetica nu a avut evaluare de mediu.
Reprezentantii organizatiilor neguvernamentale de mediu par sa nu fie insa de acord cu aceste concluzii, mai ales asupra efectelor pozitive asupra mediului inconjurator. Dimpotriva, par intrigati.
„Cum putem sa spunem ca exista efecte pozitive asupra mediului inconjurator cand flora si fauna sunt distruse? Cand caprele negre vor fi nevoite sa bea apa din alte locuri decat din raurile pe care se construiesc microhidrocentralelor devenind astfel prada usoara pentru braconieri? Orice interventie asupra mediului inconjurator presupune efecte negative, si nu pozitive. Efectele pozitive pot fi doar in reteaua energetica, nu si in natura, iar in curand, vom avea o Romanie desertificata, fara paduri", a comentat Nicolae Radulescu Dobrogea, presedintele organizatiei ecologiste Eco-Civica.
Totusi, evaluarea de mediu avertizeaza si asupra impactului negativ ale unor programe energetice.
Industria lignitului este cea mai nociva, din punctul de vedere al efectelor asupra sanatatii, dintre toate ramurile energetice. Potrivit indicatorului "numar de ani de viata pierduti" ("years of life lost"), intr-un an de zile, in intreaga Europa, lucratorii din industria lignitului pierd, din cauza deceselor premature, 291 de ani de viata.
Din punctul de vedere al daunelor asupra sanatatii, urmatoarea activitate economica este aceea de incinerare a deseurilor, care este responsabila pentru 260 de ani de viata pierduti in intreaga Europa.
Aceeasi ierarhie este valabila si in cazul accidentelor profesionale care conduc la deces. Pe primul loc se afla industria lignitului - la egalitate, in acest caz, cu celelalte ramuri ale industriei carbunelui - iar pe locul al doilea se afla incinerarea deseurilor.
Ramurile energetice cele mai putin nocive sunt cele legate de sursele regenerabile: solara, eoliana, hidroenergetica si care utilizeaza biomasa.
In Romania mai sunt in functiune 5 mine si 21 de cariere pentru lignit. La o productie de circa 30 de milioane de tone pe an, acestea pot fi exploatate inca 40 de ani.
Minele de carbune si uraniu "vor altera ireversibil habitate naturale valoroase"
Strategia energetica revizuita pentru anii 2011-2020 include "intensificarea cercetarii geologice pentru carbune si uraniu, punerea in valoare a zacamintelor si punerea in exploatare a unor noi perimetre pentru valorificarea lignitului si uraniului". Evaluarea de mediu avertizeaza ca aceste proiecte vor duce la "afectarea unor suprafeţe mari de teren, inclusiv alterarea ireversibila a unor habitate naturale valoroase", fiind mentionat drept exemplu contextul teritorial din Bazinul Olteniei.
"Aceste efecte pot deveni semnificative, inclusiv la nivel naţional, daca sunt afectate sau distruse habitate cu valoare conservativa, specii de plante şi animale ameninţate, vulnerabile, periclitate sau critic periclitate", arata specialistii de mediu.
Conform Strategiei energetice, un nou perimetru de exploatare a uraniului se va deschide in Carpatii Orientali, desi nivelul de radioactivitate din jurul minelor poate afecta sanatatea populatiei. Acest efect negativ e confirmat de „putinele informari publice existente pe acest subiect".
Evaluarea de mediu critica si programul de obtinere a energiei hidro. „Am identificat, pe baza Registrului Marilor Baraje, un numar de 76 baraje ce includ folosinţe energetice ce afecteaza direct speciile de peşti migratori".
O alta observaţie interesanta este legata de utilizarea energiei eoliene: "In textul revizuit al Strategiei energetice nu se mai regaseste necesitatea elaborarii de studii privind impactul turbinelor eoliene asupra migratiei pasarilor in Dobrogea si definirea unei harti clare si unice privind zonele unde nu se preteaza constructia de unitati eoliene din considerente de mediu".