Noutăţi | Eficienţa Energetică

http://www.realitatea.net/record-de-temperatura-a-oceanului-arctic-cele-mai-calde-ape-in-2-000-de-ani_797963.html

Apa care trece din nordul Atlanticului în Oceanul Arctic a atins cea mai mare temperatură din ultimii 2000 de ani.

Apele dintre Groenlanda şi arhipelagul norvegian Svalbard au atins o temperatură medie de 6 grade Celsius în ultimele veri, mai ridicată decât pe vremea romanilor sau în Evul Mediu.
Oamenii de ştiinţă se tem ca această creştere a temperaturii ar putea duce la un ocean Arctic fără gheţuri pe timpul verii, în următorii ani, şi ar putea şterge de pe faţa Pământului urşii polar, care sunt dependenţi de gheaţă pentru a supravieţui.
Aceste schimbări vor duce la creşterea nivelului mărilor în întreaga lume şi la "schimbări drastice" ale mediului, cred cercetătorii.
Studiul a fost prezentat de oamenii de ştiinţă de la Universitatea Colorado din Boulder, care au examinat planctonul de pe fundul oceanului din strâmtoarea Fram, prin care intră căldură în Arctica.
Măsurătorile temperaturilor apelor din oceane au început abia acum 150 de ani, aşa că cercetătorii au forat în sedimentele de pe fundul mărilor pentru a găsi organisme de acum 2.000 de ani şi apoi au analizat compoziţia lor chimică pentru a stabili temperatura apei de atunci.
Ei au descoperit că acum 2.000 de ani temperatura apei din Arcitca era, în medie, de 3,4 grade Celsius, dar acum a crescut la 5,2 grade Celsius. Mai rău, în timpul verii, temperaturile ajung la 6 grade Celsius.
Efectul încălzirii apelor este evident: calotele glaciare din Arctica au ajuns la un nivel minim record în 2009. În plus, între 1979 şi 2009, a dispărut o zonă de gheţuri mai mare ca Alaska.
Temperaturile ridicate sunt o urmare a încălzirii globale, arată cercetătorii.
Cercetătorul Thomas Marchitto, de la Universitatea Colorado, precizează că studiul lor nu arată că schimbările climatice au loc din vina oamenilor, ci demonstrează că este un eveniment neobişnuit.
Povestea recentă a ursului care a înotat continuu timp de nouă zile, o distanţă de 687km, a fost aratată ca exemplu de către cercetători, pentru a sublinia pericolele topirii gheţarilor. Animalul a reuşit să supravieţuiască, însă pentru puiul său s-a dovedit o experienţă mult prea grea şi a murit. Cercetătorii spun că atunci când calotele glaciare se topesc, urşii polari sunt forţaţi să înoate pe distanţe mult mai mari pentru a găsit un loc de odihnă şi de vânătoare.