Noutati | Eficienţa Energetică

http://www.eco.md/index.php?option=com_content&view=article&id=468:alexandru-lupan-directorul-general-al-companiei-combustibil-solid-in-ultimii-zece-ani-in-republica-moldova-consumul-de-crbune-s-a-diminuat-de-10-ori-&catid=52:top-manager&Itemid=122

Nu sunt adeptul gazificării totale a ţării, deoarece ceea ce ţine de securitatea energetică a statului, gazificarea intră în domeniul dat, este incorectă axarea pe un sigur furnizor. Am avut nu o dată precedente, când importul de gaze era influenţată politic. La moment, 97% din resursele energetice din Republica Moldova este bazată pe import sau pe gazul rusesc.

Compania „Combustibil Solid” a intrat în TOP 50 companii publice după indicatorul ROA, în anul 2009. Cum se dezvoltă o afacere de comerţ cu cărbunele de pământ în situaţia în care practic totul este gazificat?
Nu sunt adeptul gazificării totale a ţării, deoarece ceea ce ţine de securitatea energetică a statului, gazificarea intră în domeniul dat, este incorectă axarea pe un sigur furnizor. Am avut nu o dată precedente, când importul de gaze era influenţată politic. La moment, 97% din resursele energetice din Republica Moldova este bazată pe import sau pe gazul rusesc. Dacă Federaţia Rusă nu ar dori să ne mai livreze gaze, ţara se pomeneşte într-o situaţie dezastruoasă. Din aceste considerente, la bază trebuie să fie pusă eficienţa economică şi securitatea energetică. În prezent, în Republica Moldova, pentru consumatorii casnici preţul unei kilocalorii produsă din gaze este de 55 bani, iar preţul unei kilocalorii produsă de cărbuni de calitate medie este de 40 bani. Deja este un preţ mai mic pentru o kilocalorie.
În ceea ce priveşte consumatorii de energie la presiune medie, preţul pentru o kilocalorie produsă de cărbune rămâne stabil, iar cea produsă de gaze este de 57 bani. Pentru consumatorii de energie la presiune joasă, preţul este de 58 bani – pentru o kilocalorie produsă de gaze, iar de cărbune – iarăşi 40 bani. Această situaţie nu semnifică că ţara nu trebuie gazificată, însă nu este rentabil, deoarece eficienţa este mai mică. Gazul are specificul său în procesul tehnologic, care necesită utilaj, cazangerie nouă şi reţele de distribuţie. Pe când cărbunele necesită doar un teren de 20/30 m, suficientă consumatorului pentru aşi acoperi necesităţile termice pentru toată iarna. Trebuie de luat în considerare şi factorul ecologic, cărbunele are cantitatea de cenuşă şi zgura care trebuie undeva utilizată.
De aceea, nu putem spune că afacerea cu cărbune se dezvoltă sau stagnează din cauza gazificării. Însă consumatorii medii care trecuse la gazificare, acum conştientizează că, în fine, costul resurselor energetice în producţie finală cu gaze este cu mult mai mare decât cu cărbune. În Ucraina deja persistă tendinţa de reîntoarcere la consumul de cărbune, deoarece eficienţa este mai mare.
Cum a fost anul 2010 pentru compania „Combustibil Solid”? Criza s-a făcut simţită şi în activitatea DVS?
În anul curent, nivelul de cumpărare a cărbunilor a scăzut drastic, iar vânzările s-au diminuat cu 30-40%. Aceasta s-a reflectat asupra activităţii companiei, deoarece am obţinut 57% din cifra de afaceri comparativ cu anul trecut. Totodată, o problemă a fost şi lipsa unei politici clare din partea Executivului, ce a generat majorarea neargumentată a preţului la cărbune din partea furnizorilor. Dacă în luna februarie 2009 am importat cărbune din Ucraina la preţul de 75-90 dolari/tona, atunci în anul curent importăm la preţul de 140 dolari/tonă, în funcţie de marcă. Producătorii din Ucraina fac un calcul simplu: dacă o kilocalorie produsă de gaz costă o unitate, de ce atunci o kilocalorie produsă de cărbune ar trebui să coste jumătate de unitate? Din aceste considerente, în Ucraina se ghidează după preţurile indicative. De aceea, în anul 2010 preţurile la cărbune s-au majorat. Totodată, se resimte foarte mult lipsa extragerii de cărbune de pământ. În anul 2008, Ucraina a avut un deficit la extragerea de cărbune peste 1,5 milioane tone. S-a început criza brusc şi s-au acumulat stocuri.
Desigur, criza economică a fost resimţită şi de compania noastră, nu din cauza incapacităţii întreprinderii de a îndestula potenţialii consumatori cu cărbune, dar prin micşorarea capacităţii de cumpărare a consumatorului.
Ce servicii prestaţi? Care este cel mai solicitat serviciu?
Importul şi comercializarea combustibilului solid şi gazele, comercializarea cu ridicata şi amănuntul a combustibilului solid şi alte genuri de activitate care nu contravine legislaţiei. În prezent suntem axaţi pe importul şi distribuirea cărbunelui.
Care sunt preţurile pentru aceste servicii? Cum vedeţi evoluţia preţurilor la cărbune în anul 2011?
Dacă analizăm dinamica consumului de cărbune în ultimii 10 ani în Republica Moldova, atunci constatăm o diminuare de 10 ori. În anul 2000, Moldova importa peste un milion tone de cărbune. La moment, consumul pentru anul 2009, conform datelor statistice ale Serviciului Vamal, importul de cărbune în Republica Moldova a fost de 150-154 mii tone. Această situaţie este cauzată de gazificarea ţării, de centralizarea prestării serviciilor de energie termică.
În ceea ce priveşte preţurile la cărbune, spre regret, nu putem face o prognoză pe termen lung pentru anul 2011. Evoluţia preţurilor la cărbune depinde de furnizori. Dacă în perioada ianuarie-februarie preţurile sunt stabile, deja din martie preţurile pot să varieze, din cauza că piaţa internă a Ucrainei este saturată, iar operatorii de pe piaţa Moldovei au importat deja cantitatea necesară de cărbune pentru consumatorii locali. De aceea, din parte se creează o perioadă lejeră, când nu este solicitat cărbunele.
La moment, preţul minim de import pentru cărbunele de fabrică este de 142-144 dolari/tonă. Apoi urmează procedurile de devamare, care adaugă la preţ 23%, costul pentru transportarea pe calea ferată etc., ajungând la preţul mediu de comercializare de la 2650 lei/tonă, în funcţie de calitatea cărbunelui. O problemă majoră pentru importatori sunt preţurile de transportare pe calea ferată. Dacă din regiunea Doneţk, Ucraina, până la punctul de trecere vamală din Otaci, transportarea ne costă 13 dolari, atunci de la Otaci până la Chişinău este de 17 dolari. Distanţa de la Doneţk până la Otaci este de 1200 km pe calea ferată, iar de la Otaci până la Chişinău este de 270 km. De aceea, mulţi operatori preferă să aducă cărbunele, pe tariful intern ucrainean, până la graniţa cu Moldova, iar de acolo să fie transportat cu camioanele proprii. Astfel, la o tonă de cărbune preţul de transportare se micşorează cu 10 dolari, ceea ce se reflectă asupra preţului final de comercializare.
Preţul la cărbune pentru consumatorul final depinde de mai mulţi factori: preţul la producător, tarifele pe cale ferată a Ucrainei, tarifele pe cale ferată a Moldovei, bugetul de stat pentru 2011, cotele de impozitare, defalcările către buget etc.
Care sunt principalii indicatori la sfârşit de an? Ce prognoze aveţi pentru 2011?
Criza a influenţat asupra indicatorilor financiari a companiei. În anul 2010, volumul vânzărilor a scăzut cu circa 40%. În ceea ce priveşte eficienţa, întreprinderea se menţine pe poziţie. Sperăm să finisăm anul 2010 cu profit. Cifra de afaceri este în valoare de 7 mln lei.
Prognozele pentru anul 2011 ţin de politica pe care o va promova Guvernul ţării în acest domeniu. Statul, care importa 100% din cărbune, trebuie să ducă un control strict din punct de vedere cantitativ, calitativ, ecologic şi energetic. Spre regret, mentalitatea persoanelor este diferită şi sunt cazuri când sub marca cărbunilor de calitate înaltă să importe cărbune de calitatea joasă. Aceasta se răsfrânge asupra creşterii costurilor pentru consumatori, precum şi asupra securităţii energetice şi ecologice.
Care este planul de investiţii? Ce presupune acesta?
Majoritate investiţiilor vor fi orientate în întărirea securităţii energetice în Republica Moldova. Sperăm să obţine card-blansh-ul care ne va permite să atragem investiţii în complexul energetic şi resursele regenerabile. Totodată, mizăm pe susţinerea financiară din partea Guvernului în contextul directivelor europene, în ceea ce priveşte securitatea energetică a ţării.
Cine sunt clienţii de bază ai companiei?
Circa 80-90% din cărbunele importat de compania noastră este direcţionat spre realizarea către instituţiile finanţate de bugetele de diferite nivele: Ministerul Educaţiei, primăriile, consiliile raioanele, instituţiile penitenciare etc.
Care sunt principalele bariere cărora trebuie să le faceţi faţă în noul an?
Barierele principale sunt atragerea surselor creditare. Condiţiile de creditare în majoritatea băncilor sunt foarte sofisticate. Spre regret, băncile nu se axează pe investiţii în procesul tehnologic. De asemenea, este necesară minimizarea surselor circulante disponibile întreprinderii din cauza incapacităţii de plată a consumatorilor. Dacă ar fi surse circulante disponibile în volum dublu, iar capacitatea de import a cărbunelui în perioada când preţul s-a diminua, atunci ar beneficia consumatorul final.
Ce cotă are compania pe piaţa internă?
Cota depinde de mai mulţi factori : de poziţia Executivului, de numărul de agenţi economici prezenţi pe piaţă, de importuri. Cota întreprinderii a variat de la 7-8% până la 15-18% pe piaţa importatorilor de cărbune din Moldova. În anul curent suntem la marja minimă, de aceea avem o cotă de 7-8%. Sperăm că în anul 2011 ne vom recupera poziţia.
Cum apreciaţi concurenţa pe acest segment de piaţă?
În prezent în Republica Moldova activează circa 8-9 agenţi economici care au un potenţial, experienţă, utilaj şi contracte cu furnizori solizi. Din cauza că domeniul aceasta de activitate nu este licenţiat, orice persoană fizică poate să-şi permită să importe două-trei vagoane de cărbune şi să ne facă concurenţă. Jucătorii de bază pe piaţă ne-am axat nişte reguli comune pe care le vom menţine: cărbune de calitate medie şi înaltă, neimplicarea în diferite scheme care ar afecta sursele financiare reciproce, suportul colegial în caz de necesitate.
Ce semnifică noţiunea de cărbune de calitate joasă? Arde mai repede?
Cărbunele de calitatea joasă este acel produs denumit doar „cărbune”, ce conţine o cantitate mai mare de impurităţi de în final influenţează cantitatea de calorii emanate la ardere. Chiar dacă utilizăm două căldări de astfel de cărbune pentru a încălzi o sobă, oricum în câteva ore iar va fi frig în casă. Acest cărbune conţine rocă, o cantitate mai mare de cenuşă. Cu cât are mai multe componente cărbunele, cu atât este de o calitate mai joasă. Pe de altă parte, doar jumătate de căldare de cărbune de calitate medie şi superioară este suficient pentru a încălzi o sobă pentru o noapte întreagă. Componentul principal în cărbune de calitate înaltă trebuie să fie carbonul, care arde cel mai bine.
În opinia Dvs., “Combustibil Solid” – este o afacere rentabilă în R. Moldova?
La moment, scopul de bază a întreprinderii nu este obţinerea profitului. Funcţiile de bază sunt importul cărbunelui calitativ la preţuri minime şi de a-l menţine pe piaţă pentru consumatorii finanţaţi de buget. Indicatorii financiari ai companiei, pe parcursul ultimilor trei ani, demonstrează că întreprinderea este rentabilă, obţinând profit până la 10% din cifra de afaceri.
Ce venituri se pot obţine din asemenea afacere?
Veniturile depind de capitalul circulant de care dispune compania, de dotări, de numărul de contracte, de relaţiile personale.
Care sunt perspectivele acestei pieţe, dar şi a companiei în următorii trei ani ?
În următorii ani, sperăm că odată cu derularea proiectului care se preconizează să se lanseze în raionul Ungheni, vor creşte importurile, deoarece această staţia electrică va fi constituită pe consumul de cărbune – circa 25 mii tone lunar. Respectiv, vor fi necesare peste 300 mii tone anual, adiţional la ceea ce se importă în prezent. Totodată, sperăm că producătorii autohtoni care în prezent consumă gazul îşi vor revizui poziţia şi vor începe a consuma cărbunele, care din punct de vedere a eficienţei este mai convenabil.

În ceea ce priveşte întreprinderea noastră, în următorii doi ani intenţionăm să ne implicăm în proiecte în ceea ce priveşte eficienţa energetică şi resursele regenerabile.

Nu aşi schimba multe în cariera mea

Care este următoarea etapa pe care doriţi să o parcurgeţi în carierea Dvs.?

Aşi dori un lucru mai productiv, care mi-ar permite să am o satisfacţie morală de la ceea ce fac.

Ce aţi schimba în cariera Dvs. dacă aţi avea acum aceasta posibilitate?

Fiecare om îşi face soarta. Din aceste considerente, nu aşi schimba multe în cariera mea. Sunt satisfăcut de ceea ce fac în prezent.

Cum arată viaţa unui businessman după o zi de muncă?

După o zi de muncă sunt puţin obosit şi destul de des stresat din cauza situaţiei din ţară. Preponderent, după o zi de muncă merg acasă să petrec timpul cu familia.

Ce sunteţi în stare să faceţi cel mai bine? Cum dezvoltaţi această pricepere?

Îmi place mult să pregătesc bucate din peşte. Deja familia şi prietenii pot da apreciere.

Dacă aţi avea acum un milion de euro, ce aţi face cu ei?

O parte din bani –5%, la solicitarea soţiei, aşi cheltui-o pe vacanţe cu familia. Iar restul banilor i-aşi investi într-o afacere apropiată de domeniul în care activez în prezent – energetica. De asemenea, aşi dona circa 20 mii euro pentru Mănăstirea de la Hârbovăţ, pentru a finisa reparaţia, deoarece am copilărit în această localitate. Aşi ajuta nişte copii nevoiaşi dacă aşi avea timp şi posibilitate.