România eoliană: 2 milioane de familii vor primi electricitate din vânt, mai eco, dar mai scumpă. Vezi harta investiţiilor străine în morile de vânt | Noutati

http://www.gandul.info/news/romania-eoliana-2-milioane-de-familii-vor-primi-electricitate-din-vant-mai-eco-dar-mai-scumpa-vezi-harta-investitiilor-straine-in-morile-de-vant-7069553

Mai multe companii occidentale investesc miliarde de euro în vântul românesc. Statul acordă finanţări din taxele colectate de la cetăţenii români. Străinii sunt atraşi şi de faptul că sumele obţinute din exploatarea energiei eoliene nu trebuie investite în România

Energia furnizată de turbinele eoliene instalate pe teritoriul României, funcţionale la începutul anului 2011, va fi suficientă pentru ca peste 500.000 de gospodării medii să fie alimentate cu electricitate verde, obţinută din vânt. În următorii 2-3 ani, lucrurile vor evolua ascendent, ajungându-se, susţin specialiştii, la o producţie de 4 ori mai mare de electricitate din energie eoliană. Cu toate acestea, ţara noastră este departe de ţinta de 20% energie din surse regenerabile, impusă prin acordurile europene, pentru finalul acestui an. Procentul real va fi, în varianta optimistă, doar 2%, România riscând chiar sancţiuni din partea Comisiei Europene (infringement).
Investiţii anunţate - cât de 3 ori toată producţia de energie a României
Există cauze obiective care au determinat acest semieşec. Investiţiile necesare în sursele de energie regenerabilă sunt foarte mari.
• Cele în energie eoliană sunt considerate "ieftine", dar tot ajung la 1,5 milioane de euro/MegaWatt (capacitate instalată zilnică), ceea ce înseamnă cu 50% peste investiţia într-o centrală pe gaze. Iar investiţia se recuperează abia în circa 20 de ani.
• Investiţiile pentru obţinerea electricităţii din biomasă sau energie solară sunt şi mai costisitoare, depăşindu-le de circa 4 ori pe cele în energie eoliană.
Prin urmare, nu este de mirare că, în contextul crizei economice, în pofida facilităţilor sporite oferite de statele europene, implicit de România, majoritatea investiţiilor în surse de energie regenerabilă au fost stopate - definitiv sau temporar. "Există intenţii anunţate care, însumate, dacă s-ar concretiza, ar duce la o producţie de 15-20.000 de MegaWatti, aproape de trei ori peste consumul de energie electrică al României - 6.500-7.000 de Megawatti, în acest moment. Însă puţine se concretizează, de fapt, pentru că nu sunt mulţi cei care îşi permit, acum, să investească asemenea sume. Avem contracte de racordare la reţea pentru proiecte care însumează circa 3.000 de MegaWatti, dar estimez că numai jumătate din aceste contracte vor fi puse în practică", a declarat, pentru Gândul, Adrian Băicuşi, director general Transelectrica.
• Cele mai importante investiţii în energia eoliană de la noi au fost anunţate de spaniolii de la Iberdrola (1.500 MW - 2 miliarde de euro), cehii de la CEZ (600 MW - 1,1 miliarde de euro), italienii de la Enel (446 MW - 670 de milioane de euro) şi nemţii de la RWE (350 MW - 525 milioane de euro).
CEZ a anunţat însă ieri că proiectul Cogealac este momentan suspendat, din pricina divergenţelor dintre Inspectoratul în Construcţii şi Consiliul Judeţean Constanţa. Cel mai probabil, însă, se va ajunge la o soluţie de compromis, care să le permită şi cehilor, dar şi spaniolilor de la Iberdrola să investească la Cogealac.
• Potrivit Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), în 2009, producţia de energie a României a fost împărţită în funcţie de sursă astfel: 21% energie nucleară, 29% hidro, 37% cărbuni, 11% gazos şi 2% păcură. Energia produsă din surse regenerabile a fost, în 2009, ca şi inexistentă. Prin urmare, 2% într-un an este chiar spectaculos. Ca să ajungem la acest procent, respectiv la 470 de Megawatti putere instalată, au fost necesare investiţii de 700 de milioane de euro. Ar fi trebuit investiţi cel puţin 7 miliarde de euro, ca să ajungem la procentul de 20% energie din surse regenerabile.
În trena Turciei şi Greciei
Potrivit Ziarului Financiar, numai luând în calcul construcţiile aproape de finalizare, până la sfârşitul lui 2010 vor fi gata parcuri eoliene însumând circa 200 de turbine, cu o capacitate instalată totală de cel puţin 471,5 MW (din care doar 30% este producţia efectivă, ţinând cont de lipsa continuităţii energiei eoliene utilizabilă la producţia de energie electrică), de peste 30 de ori mai mare faţă de cea pe care o avea România la sfârşitul anului trecut.
• "În următorii trei ani, în România ar putea fi instalate proiecte eoliene cu o capacitate de 1.800 MW, ceea ce înseamnă că piaţa locală va depăşi ţări precum Turcia sau Grecia unde sunt acum instalaţi circa 800 MW, respectiv 1.200 MW. În cel mai optimist scenariu ar putea fi realizate proiecte de 3.300 MW, ceea ce ar duce la crearea a circa 5.000 de noi locuri de muncă", a declarat Ionel David, director de relaţii publice din cadrul Asociaţiei Române pentru Energia Eoliană, pentru ZF. Adrian Băicuşi nu este, însă, la fel de optimist: "Să nu exagerăm. Turcia este şi va fi mult în faţa noastră. Ei au cereri pentru 80.000 de Megawatti, noi nu putem ajunge la asemenea cifre".

31 de finanţări din Fondul de Mediu în 3 ani
Conform informaţiilor puse la dispoziţie de Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM), din anul 2008 şi până în prezent, 31 de firme au contractat finanţări de 509,5 milioane de lei din Fondul de Mediu, pentru producere de electricitate din energie eoliană. Însă, doar două proiecte de mică anvergură (totalizând finanţări acordate de 8,8 milioane de lei) sunt finalizate. Alte 105 cereri de finanţare depuse recent sunt în faza de analiză. Interesul crescând arătat de investitori este dat şi de faptul că banii obţinuţi din exploatarea energiei eoliene, chiar în urma finanţării lucrărilor de exploatare din taxele colectate de la cetăţenii români, nu trebuie investiţi în România. Gheorghe Popescu, preşedintele AFM, a declarat, pentru Gândul, că "nu există nicio prevedere legală prin care Administraţia Fondului pentru Mediu să impună beneficiarului finanţării ca sumele obţinute din exploatarea energiei eoliene să fie cheltuite/investite în România".
Energia eoliană - beneficii:
• Este nepoluantă, din surse regenerabilă, gratuită şi virtual inepuizabilă.
• Produce dezvoltarea localităţilor în care se construiesc parcuri eoliene (bani la bugetul local, creare de locuri de muncă, chirii pentru spaţiile în care se montează instalaţiile).
Energia eoliană - dezavantaje:
• Este costititoare şi se va resimţi în creşterea preţului plătit de fiecare român pentru energia electrică, pe măsură ce ponderea surselor regenerabile în "coşul" de electricitate al României va creşte.
• Este criticată de ecologişti pentru ameninţarea populaţiei de păsări (inclusiv specii protejate din Deltă).
• Funcţionarea turbinelor produce un zgomot considerat periculos pentru psihicul uman de unele studii, concluzie infirmată de alte studii.
• Este criticată de specialişti, precum directorul Hidroelectrica, Mihai David, care susţine că vor creşte costurile operaţionale ale centralelor electrice care funcţionează cu surse tradiţionale (termo-hideroelectrice, cu gaz). "Reactoarele de la Cernavodă or să stea pe butuci pentru că vin investitorii din eoliene, iar energia lor are prioritate", spune Viorel Şerban, inginer CITON ( Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare).
INFO PLUS
La Braşov se fac rulmenţii pentru cele mai mari centrale eoliene din Europa
Producătorul german de rulmenţi Ina Schaeffler estimează afaceri de 333 de milioane de euro (1.432 de milioane de lei) în 2010 pentru fabrica pe care o deţine în Braşov, în creştere cu 40% faţă de businessul de 235 de milioane de euro (999 de milioane de lei) înregistrat anul trecut. Windex, un grup elveţian specializat în producerea de turbine eoliene, spune că va investi circa 20-25 de milioane de euro într-o unitate de producţie la Constanţa (sursa: Mediafax, ZF)
Lista proiectelor majore realizate sau anunţate în energie eoliană:

1. Cehii de la CEZ - 240 de turbine - capaci¬tate - 600 MW (aproape cât un reactor al centralei nucleare de la Cernavodă) - investiţie totală 1,1 miliarde de euro în Fântânele şi Cocealag (judeţul Constanţa). CEZ a anunţat, chiar ieri, că proiectul Cogealac este momentan suspendat, din pricina divergenţelor dintre Inspectoratul în Construcţii şi Consiliul judeţean Constanţa, dar, cel mai probabil, se va ajunge la o soluţie de compromis, care să le permită şi cehilor, dar şi spaniolilor de la Iberdrola să investească la Cogealac.
2. Iberdrola (Spania) - 1.500 MW - 2 miliarde de euro în 50 de parcuri eoliene.
3. Sorgenia (grupul industrial italian CIR) - capacitate 106 MW, investiţie în Fălciu (Vaslui).
4. Verbund (Austria) - 77 turbine - 150 MW - 300 de milioane de euro investiţie în Casimcea (Tulcea).
5. Martifer (Portugalia) - 20 de turbine - 42 MW - 60 milioane euro în Babadag (judeţul Tulcea)
6. Energias de Portugal a anunţat că va termina în 2010 un parc de 90 MW la Peştera, judeţul Constanţa, şi au în desfăşurare lucrările la un alt parc de 138 MW la Cernavodă.
7. Enel - 446 MW - 670 de milioane de euro în judeţele Constanţa şi Tulcea.
8. Petrom - 45 MW - 67 milioane de euro în Dobrogea.
9. Eoliana (Italia) - 64,8 MW - 85 de milioane de euro în Auşeu şi Borod (Bihor)
10. Bogaris (Spania) - 250 MW - 375 de milioane de euro în Constanţa şi Brăila.
11. RWE (Germania) - 350 MW - 525 de milioane de euro în Tulcea şi Constanţa.
12. Electrica - 100 MW - 150 de milioane de euro în Chirnogeni (Constanţa) şi Frumuşica (Galaţi).

Plasează articolul în:

google

Delicious