http://www.green-report.ro/stiri/cover-story-green-report-provocarea-energiei-verzi

Potentialul eolian al Romaniei, estimat la14.000 MW, este considerat cel mai mare din sud-estul Europei, astfel cainvestitori din toata lumea se uita cu interes la tara noastra si cantarescfoarte serios beneficiile si dezavantajele pe care le gasesc aici. Pe parteabalantei care se inclina in favoarea infiintarii unei afaceri in acest domeniusta legislatia, care ofera stimulente producatorilor de energie si preluarea cuprioritate a electricitatii in retea. Mai mult, la finele anului trecut, inRomania existau turbine eoliene de doar 14 MW, astfel ca plaiurile pe unde batevantul sunt inca goale. Totusi, actuala infrastructura a sistemului energeticromanesc nu poate prelua mai mult de 4.000 MW eolieni, astfel ca primiiinvestitori vor fi si primii introdusi in sistem. Totodata, birocratia nu-iiarta nici pe iubitorii de energie verde: dezvoltatorii unui parc eolian aunevoie de nu mai putin de 47 de avize pentru a finaliza investitia.

Text de EMILIA POPA

„Unde se construieste cel mai mare parceolian terestru din afara Statelor Unite?”, i-a intrebat, recent, Rod Christie,manager al GE Energy pentru Europa de Est, Rusia si CSI, pe cei peste 40 deziaristi din 15 tari, reuniti la un summit pe teme de energie verde inGermania. O rusoaica a raspuns convinsa: „In Romania!”. „Este cumva o gluma?”,a exclamat, nedumerit, un jurnalist englez.

Este cat se poate de adevarat! Grupul ceh CEZconstruieste in comunele Fantanele si Cogealac din judetul Constanta cea maimare ferma eoliana pe uscat din Europa, cu o capacitate finala de 600 MW, adica240 de turbine. Tara unde, pana acum, existau doar cateva turbine de micidimensiuni, insumand numai 14 MW (0,02% din productia nationala), a atrasatentia investitorilor in energie eoliana din intreaga lume, cu proiecte dedimensiuni care uneori ating si chiar depasesc capacitatea unui reactornuclear.

In acelasi ritm, firme mari si mici de pepiata locala, din care majoritatea nu au nimic in comun cu energia, au vazut inacest sector un business de viitor si spera sa dea lovitura cu cateva sufluride vant. Astfel, operatorul sistemului energetic romanesc, Transelectrica, a primitcereri pentru obtinerea avizelor necesare pentru proiecte care depasesc 30.000MW, acestea ajungand la incredibila performanta de a totaliza mai mult decatdublul potentialului eolian al tarii, estimat la 14.000 MW.

De la 14 MW, cati erau la finele anuluitrecut, pana la 14.000 de MW este o diferenta care ar fi atras atentia oricaruiafacerist cu viziune si cu
un cont bancar rezonabil. Mai ales in conditiile in care intreaga Europa (si nunumai) pune un accent mai mare decat niciodata pe aspectele legate de protectiamediului. Cum energia este cea mai poluanta industrie, producerea deelectricitate cu zero emisii a devenit extrem de profitabila dupa introducereaunor scheme generoase de incurajare a investitiilor in aceasta directie.

Tinta Romaniei, peste cea a UE

Directiva europeana din domeniu, votata invara anului 2009, denumita popular „Directiva 20/20/20”, stabileste tinteindraznete, dar nu imposibil de atins in segmentul energiei regenerabile.Astfel, ponderea energiei din surse neconventionale va trebui sa creasca cu 20%pana in 2020, la fel si eficienta energetica, indicator care masoara utilitateaunei unitati de energie produse. Mai mult, cantitatea de emisii de dioxid decarbon va trebui diminuata cu 20%. Actul normativ introduce si obiectivulatingerii unei ponderi de 10% a biocarburantilor in totalul combustibililorpentru transport.

Cu mult curaj, Romania s-a angajat sadepaseasca aceste tinte si sa ajunga la o pondere de 24% a energiei produse dinsurse regenerabile in totalul consumului. Aceasta in conditiile in care, in2005, hidrocentralele si biomasa folosita in mediul rural produceau dejaenergie nepoluanta care insemna 17% din consum. Insa, de atunci, nu s-auinstalat decat capacitati de 14 MW eolieni, 70 MW in microhidrocentrale (hidrocentrale
mai mici de 10 MW) si circa 8 MW de biomasa, in timp ce, in domeniulfotovoltaic (producere de electricitate din surse solare), nu exista nicio
centrala care sa livreze energie in sistemul national.

Nevoia de strategie

Insa poate Romania sa duca la bun sfarsitdezvoltarea sectorului energiei regenerabile la nivelul pe care si l-a asumat?La finele anului trecut, din pozitia de vicepresedinte al ConsiliuluiInvestitorilor Straini, Mariana Gheorghe, care este si CEO Petrom, avertiza caatingerea tintei asumate de Romania nu va fi usoara. „Obiectivul necesita unefort foarte mare, intrucat consumul de energieva creste de la an la an,hidrocentralele au o viata limitata si unele nu vor mai functiona in 2020, iarbiomasa este folosita tot mai putin in mediul rural“, a spus ea.

Gheorghe a aratat ca, pentru a se maximizapotentialul tarii in sectorul regenerabilelor, este nevoie de o strategie petermen lung. „Nu este nevoie doar de un wish-list (lista de dorinte - n.r.), cide o strategie in adevaratul sens al cuvantului, care sa fie elaborata deautoritati, o intelegere clara a viabilitatii investitiilor in acest domeniu,alaturi de un plan de actiuni, care va da predictibilitate. Este nevoie de oabordare serioasa si profesionala pe termen lung, nu doar pana in 2020, ci panain 2050“, a subliniat sefa Petrom. Compania sa a cumparat, la randu-i, unproiect eolian de 45 MW, in functie de succesul caruia vacontinua extinderea inacest sector.

Certificate verzi in loc de tarife fixe

Ce au facut autoritatile romane in acestsector, avand pe cantar o tinta, un sfat, dar si penalitati considerabile lacapatul acestui drum, in cazul ratarii obiectivului? Cu un an intarziere, intoamna 2008, in sfarsit a fost aprobata Legea pentru promovarea resurselorregenerabile de energie, care a primit in mod intamplator tocmai numarul 220,ca si tensiunea la care utilizam aparatele casnice. Insa, din pacate, chiardaca a fost votata de parlament, legea nu a putut fi aplicata, pentru ca schemade sprijin pe care o introducea pentru incurajarea energiei nepoluante nu aveaavizul Comisiei Europene, necesar intrucat erau promise investitorilorfacilitati de natura ajutorului de stat. Astfel ca a ramas in vigoare vecheaschema de sprijin, adoptata in 2005, potrivit careia producatorii de energieregenerabila primesc cate un certificat verde pentru fiecare MWh livrat inretea, pe care il pot valorifica separat fata de energia propriu-zisa pe PiataCertificatelor Verzi din cadrul OPCOM, operatorul pietei de electricitate dinRomania. In acelasi timp, furnizorii sunt obligati sa achizitioneze un numar decertificate verzi in functie de cantitatea de energie comercializata, in bazaunor cote anuale.

Pentru 2010, furnizorii trebuie sa cumperecertificate verzi care sa echivaleze cu 8,3% din energia livrata de ei. InEuropa, pentru sistemul de promovare prin intermediul certificatelor verzi aumai optat si Polonia, Marea Britanie, Suedia, Italia si Belgia. Alte tarifolosesc sistemul feed-in-tariff pentru sprijinul investitiilor, care garanteazaun pret fix pe o perioada de timp. Unele voci din domeniu sustin ca aceastaschema ar fi fost preferabila, intrucat tarilecare au adoptat-o, precum Spaniasau Germania, au cel mai mare succes in dezvoltarea surselor regenerabile. De
cealalta parte, sustinatorii certificatelor verzi argumenteaza ca sistemulfeed-in-tariff promoveaza costuri mai mari atat pentru producatori, cat sipentru populatie, iar romanii ar fi facut cu greu fata preturilor la energiecomparativ cu locuitorii tarilor care utilizeaza acest sistem.

Legislatie noua

Inainte ca Legea 220 sa apuce sa intre invigoare, parlamentarii au si modificat-o in aceasta vara. Una dintre cele maiimportante schimbari se
refera la numarul de certificate verzi pe care le obtin producatorii de energiedin surse nepoluante.

Astfel, producatorii de energie eolianaprimesc doua certificate verzi pana in 2017 si unul din 2018 pentru fiecare MWhlivrat in retea. Pentru energia electrica produsa in microhidrocentralele noi,producatorii primesc trei certificate pentru fiecare MWh livrat in retea, douacertificate daca microhidrocentralele sunt retehnologizate si un astfel dedocument pentru 2 MWh, daca centralele nu au fost modernizate. Pentruproducerea de energie din biomasa, biogaz si sursa geotermala se acorda treicertificate. Cele mai multe certificate verzi, respectiv sase, vor primiproducatorii de energie electrica solara (energie fotovoltaica), intrucatinvestitiile in acest fel de centrale sunt foarte mari. Noul sistem depromovare se aplica pentru o perioada de 15 ani pentru energia electricaprodusa in centralele noi.

Cotele anuale obligatorii pentru furnizoriide energie electrica sunt 8,3% pentru 2010, 10% pentru anul viitor, urmand caponderea sa creasca la 16% in 2015 si la 20% in 2020.

Pana in 2025, certificatele verzi se vorputea tranzactiona la o valoare minima de 27 euro/certificat si o valoaremaxima de 55 euro/certificat. Pe de alta parte, furnizorul care nu realizeazacota obligatorie anuala este obligat sa achite contravaloarea certificatelorverzi neachizitionate la valoarea de 110 euro pentru fiecare certificatneachizitionat (fata de 70 de euro, cum era in legea initiala).

Costuri mai mari

Pretul energiei regenerabile devine astfelfoarte mare, fiind format din pretul propriu-zis al electricitatii, pluscosturile furnizorilor legate de obligatia de a achizitiona certificate verzi,la care se adauga penalitatile pe care acestia le platesc daca nu seconformeaza.

Pentru producatorii de energie eoliana, depilda, pretul pe care il primesc pentru un MWh livrat in retea poate depasi 100de euro, incluzand cele doua certificate verzi, dublu fata de media preturilorde productie de anul trecut la nivel national, care a fost de circa 48 deeuro/MWh. Pe langa bonusurile generoase, capacitatile de productie din surseregenerabile au prioritate la livrarea energiei in retea, in masura in care nueste afectat sistemul energetic national.

„Romania are toate componentele pentru a fiun loc ideal pentru investitori: ofera un mediu competitiv, e pozitionatastrategic, se afla in dezvoltare, iar legislatia din domeniul energieiregenerabile care stabileste stimulente pentru investitori este extrem deatractiva”, este de parere Rod Christie, presedinte pentru Europa Centrala side Est, Rusia si CSI al GE Energy, divizia de tehnologie energetica agigantului american General Electric (GE), companie care livreaza turbinelepentru parcul CEZ din Dobrogea.

Nu e loc pentru toti

Dar care este partea intunecata a turbineloreoliene? In primul rand, sistemul energetic romanesc are o capacitate redusa dea prelua toate proiectele eoliene pentru care investitorii cer avize, inconditiile in care vantul este o resursa greu de estimat si controlat, iarproductia de energie trebuie planificata minutios pentru a nu exista nicideficit, nici excedent.

„Sistemul energetic romanesc Poate prelua3.000-4.000 MW eolieni, cu posibilitatea extinderii la 6.000 MW in cinci ani”,explica Adrian Baicusi, directorul general al Transelectrica. Astfel ca doar unsfert din cererile actuale de instalare a turbinelor se vor materializa.

Deci cine sunt, pana la urma, cei care vorbeneficia de puterea vantului? Investitiile mari, de circa 1,5 milioane de europentru fiecare MW instalat,
si recuperarea investitiei in cel putin zece ani fac ca proiectele eoliene saramana un segment exclusivist de afaceri, disponibil doar pentru marilecompanii energetice. „Daca marii operatori europeni nu investesc, proiectelemicilor dezvoltatori vor ramane doar pe hartie“, explica Adrian Baicusi.

De aceeasi parere este si Rod Christie.„Proiectele eoliene in Romania au devenit o marfa”, spune el. Astfel, Christieexemplifica ce s-a intamplat pe aceasta piata in ultimii doi-trei ani:dezvoltatorii, cei care au initiat proiectele, au preferat sa le vanda mai departecompaniilor care au in acest sector principalul obiect de activitate.

La randul lor, gigantii energetici care auvenit in Romania s-au bucurat sa gaseasca proiecte in diferite stadii dedezvoltare si au avut de unde alege, preferandu-le, de regula, pe cele maiavansate.

Astfel, in apropiere de deja celebrul parc alCEZ in valoare de 1,1 miliarde de euro, spaniolii de la Iberdrola au in plandezvoltarea mai multor ferme eoliene, care vor totaliza, in 2018, circa 1.600MW si vor necesita peste doua miliarde de euro. Si italienii de la Enelconstruiesc deja astfel de ferme de 200 MW, pentru care vor aloca circa 350 demilioane de euro.

Energias de Portugal are in dezvoltare douaproiecte eoliene in Dobrogea de circa 230 MW cu investitii de 300 de milioanede euro. Petroma venit puternic din urma si a cumparat anul acesta un proiectde 45 MW, investitie de 100 de milioane de euro, in perspectiva dezvoltarii peacest segment.

Turbine offshore si in Romania

De ce prefera europenii sa cumpere proiectegata avizate? Turbinele eoliene nu pot produce energie pana nu obtin nu maiputin de 47 de aprobari, de la peste 20 de institutii, precum AutoritateaNationala de Reglementare in domeniul Energiei, Transelectrica, operatorul dedistributie din zona respectiva (Electrica, CEZ, Enel sau E.ON), ConsiliulJudetean, Consiliul Local, Agentia pentru Protectia Mediului, ARBDD,Autoritatea Aeronautica Civila, Ministerul Apararii Nationale, Ministerul deInterne, SRI, Agentia de Sanatate Publica, Romtelecom, Directia de Cultura,Culte si Patrimoniu, Regia Autonoma pentru Drumuri Judetene si Poduri, SNCFR,Conpet, Administratia Nationalapentru Imbunatatiri Funciare si Oficiul pentruCadastru.

Ce spun investitorii? „Toti se plang, pentruca intregul lant de avizare dureaza foarte mult, chiar si 18 luni”, arata DanaDuica, director executiv al Asociatiei Energiei Eoliene din Romania. Astfel ca,de la momentul initierii proiectului, pot trece chiar si trei ani pana candturbina este ridicata. Dupa invazia de proiecte eoliene terestre in Romania,incep sa apara si primii investitori in producerea de energie din vant pe MareaNeagra (offshore).

Cea mai grea problema este insa legata decosturile foarte ridicate de instalare a turbinelor pe mare, cu 50% mai marifata de o eoliana pe uscat, iar legislatia romaneasca nu incurajeaza in modspecial aceste investitii. Chiar si asa, exista cativa dezvoltatori care auinceput sa faca studii pe
litoralul romanesc al Marii Negre si cauta deja furnizori de echipamente.

Investitorii au la dispozitie doua solutii inacest sens: fie instaleaza turbina in apropierea malului si o fixeaza de fundulmarii, fie apeleaza la turbinele flotante, care pot fi amplasate in larg, undevantul este mult mai generos. Astfel de tehnologii sunt in testare in prezentla nivel mondial, iar Siemens, liderul in eoliene offshore, promite ca va aducepe piata turbinele flotante pana la finele anului.

Ce urmeaza?

Dupa boomul din sectorul eolienelor, care alasat intr-un con de umbra celelalte surse regenerabile, expertii se asteaptaca si alte sectoare sa inregistreze cresteri. In primul rand, resursa solara,care, chiar daca nu este suficienta pentru a produce electricitate la scaraindustriala, poate oferi solutii extrem de atractive pentru asigurarea calduriisi a apei calde. Iar cele sase certificate verzi acordate prin noua legeinvestitorilor din acest domeniu pot fi un impuls consistent. Totodata,biogazul are un potential deosebit pentru Romania, in corelare cu dezvoltareaagriculturii, la fel si utilizarea biomasei.

Pentru Romania, expansiunea sectoruluiregenerabilelor aduce investitii considerabile pe timp de criza, la fel silocuri de munca. De exemplu, pe santierul de la Fantanele al CEZ lucreaza circa500 de oameni, majoritatea localnici. Totodata, in ceea ce priveste reducereapoluarii, turbinele eoliene cu emisii zero vor inlocui in urmatorii anicapacitati vechi din termocentrale, care si-au depasit atat durata de viata,cat si termenele de aliniere la normele europene de mediu.

Posibile dezechilibre in sistemul energetic

La capitolul dezavantaje, productia neliniaradin surse regenerabile poate crea serioase probleme sistemului energeticnational daca functionarea acestuia se va baza din ce in ce mai mult pecapriciile naturii.

Astfel ca institutiile din domeniu, inspecial operatorul de sistem Transelectrica, vor avea misiunea grea siimportanta de a echilibra sistemul, pentru ca energia produsa noaptea sa poatafi utilizata, iar consumul maredin timpul zilei sa poata fi alimentat.

Lipsa unei strategii tehnice in acest sens arcrea serioase probleme reactoarelor nucleare, care pot fi pornite si opritefoarte greu, mai ales ca Romania isi va adauga inca doua astfel de reactoarepana in 2018. Vitala la acest capitol ramane construirea unei hidrocentrale cuacumulare prin pompaj, care sa consume energie in timpul noptii pentru a urcaapa in lacul de acumulare, resursa care va asigura productia de energie dintimpul zilei. Romania are in plan o astfel de hidrocentrala la Tarnita, judetulCluj, cu o capacitate de 1.000 MW. De asemenea, Transelectrica urmaresteinfiintarea unui dispecer de vant, care sa prognozeze mult mai clar resursaeoliana.